Simți că obosești fără motiv, ai crampe musculare care apar din senin și parcă stresul te afectează mai mult ca de obicei? S-ar putea ca în spatele acestor semnale să se afle un dezechilibru destul de des întâlnit: un nivel scăzut de magneziu.
Vestea bună este că acest deficit poate fi corectat, iar starea generală se poate îmbunătăți considerabil. Citește mai departe pentru a înțelege ce rol are magneziul în organism, cum îți dai seama că lipsește și ce soluții eficiente există pentru a-i restabili echilibrul.
Rolul important al magneziului în organism
Magneziul este unul dintre mineralele esențiale pentru funcționarea corectă a organismului uman, fiind implicat în peste 300 de reacții biochimice. Corpul îl folosește constant pentru procese de bază: transformarea alimentelor în energie, funcționarea nervilor, contracția și relaxarea mușchilor, menținerea ritmului cardiac regulat și sinteza proteinelor și a ADN-ului.
Magneziul contribuie și la reglarea glicemiei și a tensiunii arteriale. În oase se găsește aproximativ 60% din cantitatea totală de magneziu, restul fiind distribuit în mușchi, țesuturi moi și sânge. Deficitul acestui mineral nu afectează doar un sistem anume, ci se reflectă în starea generală de sănătate, de la energie și concentrare, până la imunitate și calitatea somnului.
Deficitul de magneziu: cum se manifestă și ce riscuri implică
Deficitul de magneziu, cunoscut și sub denumirea medicală de hipomagneziemie, apare atunci când nivelul din sânge al acestui mineral scade sub valorile normale. Deși lipsa de magneziu rămâne uneori nediagnosticată din cauza simptomelor nespecifice, ea poate afecta serios funcțiile nervoase și musculare, echilibrul electroliților și chiar ritmul cardiac.
Primele semne pot fi subtile: oboseală inexplicabilă, slăbiciune musculară, crampe sau spasme, lipsa poftei de mâncare, greață, senzația de înțepături sau amorțeală în mâini și picioare. Aceste simptome apar deoarece, în lipsa magneziului, transportul calciului către celulele nervoase nu mai este reglat corespunzător, ceea ce poate suprastimula mușchii și nervii. În timp, netratat, deficitul poate duce la tulburări grave: aritmii cardiace, modificări de personalitate, convulsii sau chiar crize epileptice.
Mai mult, hipomagneziemia afectează și metabolismul altor electroliți, precum calciul și potasiul, agravând tabloul clinic. Riscul de complicații crește la persoanele cu afecțiuni digestive (precum boala Crohn sau boala celiacă), diabet de tip 2, consum cronic de alcool sau vârstnici care asimilează mai greu nutrienții.
Identificarea unui deficit de magneziu necesită analize de sânge, dar și corelarea simptomelor cu istoricul medical. De aceea, orice semn aparent banal care persistă merită investigat, nu doar pentru confort, ci pentru prevenirea unor complicații care pot afecta serios calitatea vieții.
Orotatul de magneziu – o soluție. Ce mai funcționează
În tratarea deficitului de magneziu, medicii recomandă deseori orotatul de Mg. Un astfel de medicament conține magneziu legat de acid orotic, un compus care are capacitatea de a penetra mai ușor membranele celulare, crescând astfel absorbția intracelulară.
Această caracteristică îl face să fie potrivit în unele cazuri clinice, mai ales când este nevoie de o intervenție mai profundă, cum ar fi în tulburările cardiovasculare sau neurologice asociate cu deficitul de magneziu. Totuși, este important de subliniat că administrarea lui trebuie făcută doar la recomandarea medicului, în urma unui diagnostic clar.
Desigur, o abordare sustenabilă implică și corectarea dietei. Sursele alimentare de magneziu includ verdețurile (spanac, kale), leguminoasele (fasole, linte), nucile, semințele (în special cele de dovleac), cerealele integrale și avocado. Uneori, simpla ajustare a alimentației poate avea un impact semnificativ asupra nivelului de magneziu în corp, mai ales în cazurile ușoare.
În concluzie, magneziul nu este un simplu element chimic din corpul uman, ci este foarte important pentru sănătate. Dacă ai simptome neobișnuite care nu se explică altfel, cere opinia unui specialist. Cu o abordare corectă (dietă, medicamente adecvate și monitorizare medicală) dezechilibrul poate fi corectat, iar corpul își va recăpăta echilibrul de care are nevoie.
Sursa foto: freepik.com