Mâncărurile cu fasole boabe sau ciorba de fasole se numără printre cele mai delicioase preparate tradiționale românești, gătite fie în zilele de post, fie în restul anului, cu afumătură, carne de porc sau de gâscă. Dar mulți dintre noi evităm să consumăm prea des fasolea pentru că ne balonează. Află ce substanțe din fasole provoacă dureri de stomac și cum poți să gătești fasolea ca să eviți balonarea.
Cel mai simplu sfat, primit de la mamele și bunicile noastre, este acela de a pune fasolea boabe la înmuiat peste noapte, înainte de a o pregăti. Astfel poți să gătești fasolea mai bine și mai sănătos, dar de multe ori nu este de ajuns să o ții la înmuiat pentru a scăpa de balonare.
Sigur că trebuie să schimbi apa de două ori, dar mulți dintre noi tot avem probleme chiar dacă aruncăm prima apă în care a fiert fasolea. Iată alte sfaturi din vechime, dar și trucuri din bucătăria modernă care te ajută să găsești fasolea și să o mănânci fără să mai ai probleme cu stomacul!
De ce ne doare stomacul după ce mâncăm fasole
Fasolea este un aliment nutritiv, oferind o varietate mare de nutrienți esențiali precum proteine, vitamine și minerale esențiale pentru întregul organism. În plus, mâncarea de fasole boabe este și deosebit de gustoasă. Cu toate acestea, multe persoane evită fasolea din cauza efectelor sale asupra digestiei. Gătirea corectă și introducerea treptată în alimentație pot ajuta la reducerea simptomelor precum gazele și balonarea.
De ce provoacă fasolea gaze și balonare
Fasolea face parte din familia leguminoaselor, alături de năut, linte, soia și mazăre. Aceasta este bogată în oligozaharide, un tip de fibre nedigerabile. Deoarece organismul nu poate digera oligozaharidele din fasole și alte leguminoase, acestea ajung în intestinul gros, unde bacteriile benefice le fermentează. Acest proces eliberează gaze, care pot provoca disconfort digestiv, precum balonare sau crampe.
Leguminoase care provoacă mai puține gaze
Deși toate leguminoasele sunt considerate bogate în fibre fermentabile, unele conțin cantități mai mari decât altele. Alegerea boabelor cu un conținut mai scăzut de oligozaharide poate ajuta la reducerea disconfortului intestinal.
Potrivit studiilor, leguminoasele cele mai bogate în oligozaharide includ:
Mazărea verde
Lintea
Soia
Leguminoasele cu un conținut mai redus de oligozaharide includ:
Bobul
Fasolea verde
Fasolea boabe roșie (soiul kidney)
În rest, toate celelalte soiuri de fasole boabe, fie că sunt albe, maronii sau chiar negre sunt bogate în oligozaharide și provoacă fermentație puternică în stomac, gaze și balonare.
Ce substanțe provoacă balonarea și gazele
Substanțele principale din fasole care provoacă balonare sunt oligozaharidele (în special rafinoza, stachioza și verbascoza), care sunt carbohidrați complecși pe care corpul uman nu îi poate digera complet. Când acestea ajung în intestinul gros, nefiind digerate complet, ele încep să fermenteze și produc acele gaze atât de neplăcute, cu iz sulfuros.
Așadar, în tot acest proces, de vină sunt oligozaharidele, zaharuri complexe precum rafinoza, stachioza, și fibrele insolubile, adică fibrele greu de descompus. Organismul nu le poate descompune (digera) pentru că îi lipsește o enzimă necesară descompunerii lor (alfa-galactozidaza). Aceste substanțe ajung în colon, unde începe fermentația și pot agrava simptomele de colon iritabil sau alte boli de stomac.
Acest tip de carbohidrați nu se regăsește doar în fasole, ci și în alte alimente precum cerealele, semințele și legumele din familia verzei – broccoli, conopidă sau varză de Bruxelles. În timpul fermentației, bacteriile intestinale produc gaze precum hidrogenul, dioxidul de carbon și metanul, responsabile pentru balonare.
Mirosul neplăcut asociat flatulenței este cauzat de compuși precum hidrogenul sulfurat sau amoniacul, rezultați în urma descompunerii alimentelor nedigerate complet.
Astfel, deși fasolea rămâne un aliment nutritiv și valoros, modul în care este preparată și combinată cu alte alimente poate face diferența între un beneficiu real pentru sănătate și un disconfort digestiv neplăcut.
Cum să gătești fasolea, să scapi de balonare. Trucuri care funcționează
Tot mai multe gospodine au început să folosească boabele de fasole prefierte din conserve. Iahnia de fasole sau ciorba de fasole se prepară mai repede, dar boabele din conserve nu îți oferă siguranța că vei scăpa de balonare. Ele sunt prefierte la presiune, dar apa nu este schimbată, astfel că polizaharidele sunt prezente în continuare în concentrație destul de mare.
Fasolea cea mai bună și sigură pentru stomac este cea preparată acasă. Iată cum să gătești fasolea să fie gustoasă și sănătoasă, fără să mai ai deloc probleme cu stomacul.
Pune boabele la înmuiat peste noapte
Este un sfat general valabil și o etapă pe care nu trebuie să o sari, chiar dacă nu poți găti fasolea imediat, așa cum ți-ai dori. Spală bine boabele și pune-le la înmuiat în apă la temperatura camerei, într-un bol încăpător. Adaugă și câteva crenguțe proaspete de busuioc sau de cimbru. Lasă fasolea la înmuiat peste noapte! Fibrele greu de digerat se vor înmuia foarte bine și nu vor mai provoca dureri și crampe de stomac.
Este foarte important să pui fasolea boabe la înmuiat în apă rece cu 4 sau chiar 8 ore înainte de a fi gătită. Adaugă un strop de sare sau o jumătate de linguriță de bicarbonat în apa în care fasolea stă la înmuiat. Cojile boabelor se vor desface și se vor desprinde mai ușor.
Clătește boabele cu jet de apă
După ce a stat la înmuiat, fasolea trebuie clătită sub jet de apă rece de câteva ori, pentru a înlătura cât mai multe coji. Substanțele polizaharide care provoacă balonarea și gazele se află în mare parte în coaja boabelor. Cu cât se înmoaie mai bine, cu atât fasolea va fi mai ușor de digerat.
Fierbe fasolea boabe în 2 ape
A doua zi, după ce miezul boabelor s-a înmuiat bine, fierbe fasolea în două ape, aruncă-le, clătește bine boabele și apoi gătește-le cu al treilea rând de apă curată. Prin acest proces, o bună parte din substanțele care provoacă balonarea ajung în apă și vor fi eliminate. Dar, între cele două ape, ține minte acest truc simplu:
– fierbe boabele de fasole în prima apă și lasă-le să clocotească 5 – 7 minute; stecoară apa și amestecă în boabe cu o lingură de lemn, să se desprindă cât mai multe coji; clătește boabele și adună cojile care plutesc la suparafață;
– pune altă apă curată în oală și fierbe boabele iar, până începe să clocotească apa; lasă-le să clocotească 5 minute, apoi aruncă apa;
– amestecă iar boabele cu lingura de lemn să se mai desprindă din coji, clătește cu apă rece și abia apoi poți să începi să gătești fasolea în funcție de rețeta pe care vrei să o faci.
În ultima apă de fiert, se adaugă un morcov întreg, câteva felii de țelină, o ceapă și o rădăcină de pătrunjel, astfel încât boabele de fasole să capete un gust mult mai bun. Ulterior, ele pot fi folosite pentru ciorbe, iahnii și diverse mâncăruri scăzute cu sos de roșii.
Când poți să folosești bicarbonat de sodiu
Unele gospodine sunt convinse că bicarbonatul ajută boabele de fasole să se înmoaie mai repede și te scapă apoi de balonare. Bicarbonatul se folosește doar în prima apă de fiert, apoi boabele de fasole se fierb cu apă curată, fără bicarbonat. De multe ori, trucul cu bicarbonat funcționează, iar persoanele care nu au probleme mai grave cu stomacul tolerează bine mâncarea de fasole.
Cum să grăbești procesul de înmuiere
Există o soluție simplă să grăbești înmuierea boabelor de fasole, dar ea funcționează mult mai bine cu boabe de cel mult un an de zile, mai puțin cu boabele vechi și foarte deshidratate. De asemenea, este un truc bun pentru soiurile cu boabe mari și cremoase, precum este fasolea albă mare sau fasolea roșie.
Se spală bine boabele de fasole, se pun la fiert într-o oală încăpătoare și se lasă să clocotească unul – două minute. Apoi se aruncă apa în care au fiert și se pun boabele în altă apă curată și fierbinte, care deja a clocotit câteva secunde. Se lasă la înmuiat aproximativ o oră, apoi se aruncă apa și se gătesc boabele după placul inimii.
Când să folosești oala cu presiune
Bunica spunea că mâncarea de fasole cu adevărat gustoasă nu se fierbe pe repede înainte și nici la presiune. Este adevărat că oala cu presiune face ca boabele să fie foarte bine fierte, dar răpește din gustul și dulceața acestei leguminoase.
Cu toate acestea, este bine să folosești oala cu presiune în trei situații concrete:
– când ai boabe de fasole mai vechi de un an;
– când ai boabe din soiuri foarte mici și tari, din care poți face iahnie;
– când vrei să gătești ciorbe sau supe de fasole.
De ce este bine să gătești fasolea lent
Unul dintre cele mai importante trucuri necesare când gătești fasolea este acela de a găti mâncarea respectivă la foc potrivit, mai mult timp, pentru a descompune mai bine carbohidrații și polizaharidele. Așadar, fierbe fasolea încet, la foc potrivit, așa cum fierbi sarmalele.
Nu grăbi procesul și nu stinge focul, dacă boabele de fasole ți se par în continuare puțin tari la mijloc. Mai adaugă sos de roșii, apă fierbinte sau supă de legume și continuă fierberea lent, până când fasolea devine cremoasă și gustoasă. Spor la treabă!
Foto: Shutterstock