Dializa renală este tratamentul salvator care ajută pacienții cu boli grave de rinichi. Dializa preia funcția rinichilor, curăță sângele de toxine și ajută întregul organism să își reia funcțiile. Dializa renală se face în zilele noastre și în cadrul centrelor medicale specializate, dar și la domiciliu.
Dializa renală este un tratament folosit în ultimele stadii ale bolilor cronice de rinichi, atunci când aceste organe nu mai pot filtra sângele în mod corect și pun în pericol viața pacientului. Dializa este recomandată atunci când capacitatea rinichilor scade la 10 – 15% din funcționalitate, iar sângele acumulează foarte multe toxine și lichide.
În România, aproximativ 10% din populație suferă de boli cronice de rinichi și de insuficiență renală, adică aproximativ 1,8 milioane de persoane. Dar numai un procent foarte mic dintre aceștia au nevoia de dializa renală. În cele mai multe cazuri, evoluția bolii este corectată prin alte tratamente și nu se ajunge la dializă decât în cazuri extreme.
Care este funcția rinichilor în organism
Rinichii sunt cele două organe asemănătoare unor boabe de fasole, situate sub cutia toracică, cu o mărime de 10 – 12 cm fiecare. La un adult sănătos, un rinichi poate ajunge la o greutate de 120 – 170 de grame.
Cele două organe pereche sunt esențiale pentru menținerea vieții și reprezintă o parte importantă a aparatului excretor.
Principalele funcții ale rinichilor sunt:
- Eliminarea “deșeurilor” metabolice prin urină.
- Reglarea balanței de apă și electroliți și menținerea echilibrului acido-bazic al organismului
- Secreția de substanțe bioactive (hormoni): eritropoetina, renina, precum și metabolizarea hormonilor secretați de alte glande precum insulina, glucagon, parathormon.
- Reglarea presiunii arteriale (prin eliberarea hormonului numit renină): dacă rinichii nu funcționează corect, se poate produce prea multă renină, rezultând în creșterea tensiunii arteriale.
- Reglarea producției de globule roșii (hematii sau eritrocite).
- Reglarea producției de vitamina D3.
Funcțiile rinichilor pot fi măsurate analizând nivelul de creatinină din sânge, o analiză de rutină care se poate face la orice laborator.
Boli de rinichi și afecțiuni în care se folosește dializa
Dializa este tratamentul specific, realizat printr-o aparatură specializată de filtrare a sângelui, care preia funcția rinichilor. Acest tratament se impune în cazul în care pacientul suferă de boli cronice de rinichi, iar capacitatea acestora de filtrare scade sub 15 – 20%. În acest caz, apare insuficiența renală pentru care dializa este considerată unul dintre cele mai bune tratamente. De asemenea, dializa este folosită și în cazul altor afecțiuni grave care diminuează capacitatea de funcționare a rinichilor
Boli de rinichi care impun dializa:
- Glomerulobefrite
- Pielonefrite
- Nefropatii vasculare
- Nefropatie diabetică
- Nefropatie ereditară
- Polichistoza renală
- Boli vasculare aterosclerotice
- Lupus eritematos
- Vasculite.
Insuficiența renală – simptome
De cele mai multe ori insuficiența renală se instalează înainte de a apărea primele simptome. Pot trece luni de zile până când pacientul începe să aibă dureri și simptome specifice.
Iată cum se manisfestă insuficiența renală, înainte să apară durerile:
- reducerea volumului de urină
- edemul picioarelor – se umflă gleznele și laba piciorului din cauza retenției de lichide
- oboseala sau somnolența excesivă
- greața persistentă
- dificultate inexplicabilă în respirație
- confuzie
- durere sau presiune în piept
- uneori crize epileptice
Tipurile de dializă renală și cum funcționează fiecare
Bolnavii de insuficiență renală au două modalități de a face dializa
- hemodializa – procedeul prin care sângele este filtrat în afara corpului
- dializa peritoneală – procedeul prin care se folosește un cateter introdus în abdomen.
Hemodializa
Bolnavul este conectat la un aparat special care extrage sângele din corp printr-o arteră, îl filtrează și îl reintroduce în corp mult mai curat. Dializatorul este de fapt un fel de rinichi artificial, iar bolnavul care îl folosește poate fi conectat între 3 și 5 ore la acest aparat.
La fiecare minut, sunt filtrați treptat 250 – 300 ml de sânge, astfel că întreaga cantitate de sânge din organism de 5 litri poate fi curățată în 4 – 5 ore.
Hemodializa poate fi făcută:
- în spitale
- în centrele specializate de dializă
- la domiciliu
Pentru bolnavii în stadiu avansat al bolii se recomandă 3 – 4 sesiuni pe săptămână de dializă. La domiciliu, hemodializa poate fi făcută în sesiuni mai scurte și mai dese. Unii bolnavi pot face acasă dializa în timp ce dorm, dacă cineva veghează întregul proces.
Dializa peritoneală
Prin această metodă, este introdus un cateter în abdomen și se folosesc vasele de sânge din peritoneu, membrana care acoperă organele intra-abdominale și care constituie un filtru natural al organismului. Cateterul va rămâne permanent în organism.
Astfel, sângele nu este extras din corp, iar toxinele sunt filtrate cu o anumită soluție numită dializat. Peritoneul permite trecerea toxinelor și lichidelor în exces din capilare în soluția pentru dializă care este înlocuită periodic.
Dializa peritoneală se poate realiza de mai multe ori pe timp de noapte, când pacientul se odihnește, și poate fi realizată inclusiv la domiciliu. Dar acest tip de dializă poate fi făcută non-stop, ceea ce este mult mai aproape de funcția naturală a rinichilor. Cu toate acestea, specialiștii spun că hemodializa este cea mai eficientă.
Regimul alimentar recomandat în dializa
Bolnavii cu insuficiență renală care au nevoie de dializă trebuie să respecte un regim alimentar destul de restrictiv. Chiar dacă aparatura și substanțele care filtrează sângele sunt eficiente, ei nu pot abuza de sare și alimente cu substanțe grele pentru organism:
- sarea este aproape complet interzisă
- alimentele cu un procent ridicat de proteine animale: carnea roșie, carnea grasă
- alimentele conservate deoarece conțin sare și conservanți
- alimentele de tip fast-food
- dulciurile concentrate
- sucurile cu zahăr
- lichidele în exces astfel încât să nu acumuleze mai mult de 2 kg între 2 ședințe de dializa.
Dializa, reacții adverse
Ca orice tratament sau procedură medicală, dializa are și ea părțile ei negative. Chiar dacă preia funcția de filtrare a rinichilor, dializa nu înlocuiește celelalte funcții esențiale pe care le îndeplinesc rinichii.
Aparatura modernă pentru dializă este mult mai sigură pentru pacienți. Cu toate acestea, pot apărea infecții locale determinate de catater sau de conexiunea cu venele și arterele în cazul hemodializei (fistula venoasă).
Pe de altă parte, deoarece rinichii nu mai funcționează la capacitatea lor normală, pacientul care face dializă se confruntă și cu:
- anemie
- anomalii osoase
- calcificări vasculare
- dereglări metabolice.