Melasma afectează în special femeile și are legătură cu expunerea necontrolată la soare. Afecțiunea se manifestă prin apariția unor leziuni pe obraji, deasupra buzei superioare, frunte, nas, bărbie, mai rar pe gât, decolteu și umeri.
Melasma este o afecțiune cu un puternic impact psiho-emoțional, pentru că poate fi cu greu controlată, de aceea poate fi considerată o provocare din punct de vedere terapeutic
“Melasma afectează în special femeile de vârstă reproductivă cu pielea mai închisă la culoare. Cauza exactă a melasmei nu este cunoscută, dar au fost identificați mai mulți factori favorizanți: predispoziția genetică, expunerea la solare, fototipul de piele mai închis la culoare, factorii hormonali (sarcina, tratamentele hormonale, utilizarea contraceptivelor orale, anomalii ale funcției tiroidiene), existența de țesut adipos excedentar, consumul de medicamente și alcool care afectează funcția hepatică, utilizarea unor produse cosmetice sau a unor medicamente fotosensibilizante și deficiența de zinc.
Melasma este foarte întâlnită și în rândul gravidelor
O treime din cazurile de melasmă apar pe perioada sarcinii, de aceea a fost denumită și masca gravidică. Expunerea la radiații UV este un factor contributiv; fiecare 10 ore suplimentare pe săptămână petrecute în aer liber cresc riscul de melasmă în timpul sarcinii cu 27%. Riscul de apariție crește cu cât mama este mai în vârstă la prima sarcină. Un sfert din pacientele cu melasmă au raportat apariția leziunilor în primul an de la inițierea tratamentului cu anticoncepționale orale”, spune medicul dermatolog Iuliana Lupu pentru UNICA.RO.
Episodele care îi grăbesc apariția
Melasma a început să fie considerată o consecință a fotoîmbătrânirii cutante. “Expunerea cronică la soare induce modificări ale structurii și funcției tuturor celulelor din piele, alterează structura membranei bazale, crește calibrul și reactivitatea vaselor de sânge din derm. Melanocitele, celulele responsabile de producția de pigment, devin hiperactive sub acțiunea radiațiilor ultraviolete și depun cantități excesive de melanină în epiderm și derm”, adaugă specialistul.
Melasma: cum se pune diagnosticul
Diagnosticul melasmei se face pe baza examenului clinic. “Chiar dacă leziunile au apărut pe parcursul sarcinii, în timpul utilizării anticoncepționalelor orale sau a unor medicamente fototoxice, este indicat un consult dermatologic pentru a diferenția melasma de alte afecțiuni. Prin examinarea pielii cu lampa Wood medicul stabilește dacă pigmentul este depus preponderant la nivelul stratului superficial sau mediu al pielii, stabilind astfel conduita terapeutică adecvată”.
Melasma: care este tratamentul
Melasma poate să dispară complet după sarcină. Cu toate astea, uneori persistă indefinit. “Independent de evenimentul declanșator al melasmei, recăderile apar chiar și la o expunere ușoară la soare. Melasma este o afecțiune cronică, care nu se vindecă. Ea poate să reapară chiar și în timpul unui tratament corect prescris”.
Tratamentul melasmei este dificil de stabilit la majoritatea pacienților. “Cele mai bune rezultate clinice se obțin când sunt tratate toate mecanismele patogenice de apariție: expunerea la soare, inflamația cutanată, modificările vascularizației și pigmentarea anormală.
Cât contează cremele și ce reguli trebuie respectate
Fotoprotecția riguroasă, evitarea expunerii la soare, purtarea de haine cu mâneci lungi, a pălăriilor și folosirea unor creme de fotoprotecție cu spectru larg cu SPF50+ (spectru care să acopere UVA, UVB și lumina vizibilă) previn apariția melasmei la gravide și la persoanele cu tratamente hormonale, mai ales dacă au un istoric familial”, mai spune Dr. Iuliana Lupu pentru UNICA.RO
Cremele de fotoprotecție trebuie aplicate într-o cantitate suficientă pe toate zonele expuse la soare, la fiecare 2-3 ore. “Tratamentul inițial al melasmei constă în creme pe bază de hidroquinona, acid azelaic, acid Kojic, niacinamide aplicate zilnic seara. Pe parcursul zilei, pacienții vor aplica seruri antioxidante cu vitamina C și vitamina E, creme emoliente ușoare și creme de fotoptotecție cu SPF50+.
Medicul dermatolog poate efectua o succesiune de peelinguri chimice superficiale (5-6 ședințe de peeling la 2-4 săptămâni distanță) pe baza de acid glicolic, acid salicilic, acid tricloracetic, dacă pacienții nu prezintă rezultate satisfăcătoare la tratamentul topic depigmenant. Depigmentarea se realizează cu blândețe, alfel inflamatia secundară poate cauza hiperpigmentare post-inflamatorie și poate duce la agravarea leziunilor”.
Melasma: cum poate ajuta radiofrecvența
Cremele emoliente, mezoterapia cu antioxidanți, injecțiile intradermice cu acid hialuronic potențează tratamentul. ”Laserele și tratamentele pe bază de lumină sunt eficiente, dar jumătate din pacienți dezvoltă recurente la 3-6 luni de la oprirea terapiei. Dacă pacientul nu aderă la o fotoprotecție riguroasă, atât pe parcurs, cât și după tratament, poate dezvolta o hiperpigmentare post-inflamatorie ce agravează melasma.
Radiofrecvența cu microneedling este o procedură ce îmbunătățește calitatea pielii, reglează structura și funcția membranei bazale, normalizează activitatea celulelor din piele implicate în apariția melasmei”.
Radiofrecvența poate schimba aspectul petelor hiperpigmentare și reduce frecvența episoadelor.
“Melasma este o afecțiune cu un puternic impact psiho-emoțional, provocatoare din punct de vedere terapeutic. Chiar în prezența unui tratament adecvat și a unei terapii de menținere recidivele sunt frecvente”, adaugă medicul dermatolog.