Șocul anafilactic sau anafilaxia reprezintă o reacție severă a organismului la anumite substanțe alergene, reacție care poate pune în pericol viața. Șocul anafilactic este rar, dar cine suferă un astfel de șoc trebuie ajutat de urgență și dus la primul spital!
Șocul anafilactic este o reacție alergică severă care poate conduce la deces în doar câteva minute. Dacă cineva apropiat suferă de șoc anafilactic, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să suni la 112 și să îi acorzi primul ajutor, în funcție de indicațiile dispecerului.
Ce este șocul anafilactic sau anafilaxia
Cunoscut în termeni medicali drept anafilaxie, șocul anafilactic este un răspuns autoimun exacerbat al organismului față de anumite alimente sau substanțe cu potențial alergen. Această reacție a organismului este foarte rapidă, ea se poate instala în câteva minute, cel mult în 20 – 30 de minute de la contactul cu factorii alergeni.
Rapiditatea intervenției celor din jur este singura șansă pentru a-i salva viața cuiva care suferă de anafilaxie. În cele mai multe cazuri este vorba doar de câteva minute care pot face diferența dintre viață și moarte.
Cum se manifestă anafilaxia
Anafilaxia provoacă sistemul imun să elibereze un flux de substante chimice care provoacă edeme (umflarea țesuturilor), erupții cutanate și scăderea tensiunii arteriale.
Toate aceste reacții induc starea de soc – tensiunea arterială scade brusc, iar căile respiratorii se îngustează, blocând respirația în numai câteva minute.
Reacția alergică apare de obicei în 2 – 3 minute, dar și la 30 de minute sau câteva ore după contactul cu alergenul respectiv.
Care sunt simptomele
- Reactii la nivelul pielii manifestate prin eruptii, blistere, paliditate, cianoza sau eritem
- Scaderea tensiunii arteriale, tahicardie
- Edem la nivelul tractului respirator superior si al limbii care pot determina asfixie și deces
- Puls rapid cu intensitate diminuată
- Senzație de greață, vărsături rapide sau diaree
- Senzație de amețeală sau pierderea conștienței.
Mai rar pot apărea și alte manifestări precum:
- senzatia de gust metalic,
- tuse seacă,
- parestezie,
- convulsii,
- tulburări de hemostază.
Cele mai frecvente cauze ale șocului anafilactic
Cele mai multe cazuri de anafilaxie sunt determinate de consumul unor alimente cu potențial alergen ridicat așa cum sunt arahidele și untul de arahide, alunele, nucile, căpșunele sau fructele de mare, susanul, laptele sau kiwi.
De asemenea, veninul de albine, de viespi, de paianjeni sau de șerpi poate provoca șoc anafilactic foarte rapid.
Alimentele și veninul nu sunt însă singurele cauze. Unele persoane pot avea reacție anafilactică severă la anumite materiale sintetice și anume la cele făcute din latex. Reacții severe pot declanșa și anumite noxe cum ar fi gazele de eșapament sau mirosul puternic de vopsea ori de clor.
Au fost cazuri de șoc anafilactic la anumite medicamente precum penicilina sau la substanțele de contrast folosite în imagistică.
Factorii de risc pentru șocul anafilactic
Oricine a descoperit că face șoc anafilactic la un aliment sau la penicilină trebuie să fie vigilent și să se ferească de orice substanță cu potențial alergen ridicat. Șocul anafilactic se poate repeta, chiar dacă ingerează o cantitate mai mică.
Persoanele care au făcut odată șoc anafilactic este indicat să aibă în permanență un epipen, adică un autoinjector cu epinefrină, care poate fi administrat rapid.
De asemenea, sunt predispuși la anafilaxie persoanele care suferă de astm și cele care suferă în general de alergii la alimente și fac adesea eczeme și urticarii.
Pot fi predispuși la șoc anafilactic și bolnavii cardiaci, pacienții cu boli de tiroidă, boli renale sau pulmonare cronice.
Primul ajutor în caz de șoc anafilactic
Nu intra în panică dacă vezi lângă tine o persoană care se sufocă, își pierde suflul și leșină, mai ales după ce a consumat anumite alimente cu potențial alergen. Sună de urgență la 112, comunică dispecerului clar situația și adresa, apoi respectă instrucțiunile pe care le primești prin telefon.
Șocul anafilactic poate conduce la deces în foarte scurt timp, de aceea pacientul trebuie să ajungă la spital unde i se administrează adrenalină, oxigen și diverse medicamente care ajută organismul să iasă din starea de șoc.
Dar și tu poți acorda primul ajutor până la sosirea salvării:
- Întinde persoana pe podea sau pe un suport tare cu fața în sus;
- Apleacă puțin capul pe spate și încearcă să îi deschizi ușor gura, pentru a lăsa mai mult aer să pătrundă în căile respiratorii;
- Încearcă să îi faci respirație artificială: pensează nasul și suflă aer pe gură de două ori, lung și puternic, apoi eliberează nasul și apasă pe piept rapid de 30 de ori, apoi reia manevra pentru respirație artificială.
- Dacă în apropiere se află o farmacie, cere rapid un injector cu epinefrină sau epipen. Se înlătura siguranța dispozitivului și cu o mișcare puternică se injectează în coapsă apoi se numără 3 secunde. Solicită și ajutorul personalului din farmacie, dacă nu crezi că te poți descurca singur.
Măsurile de prim ajutor pot ajuta pacientul să își reia respirația și îi poți salva viața înainte să ajungă echipajul de la Salvare. Este foarte important să acționezi de urgență și să nu aștepți ajutorul medicilor care poate veni prea târziu.