Oamenii au numeroase ticuri, de la gesturi la cuvinte și expresii pe care le repetă fără să își dea seama. Trosnitul degetelor poate deveni și el un tic. Mulți dintre noi simțim nevoia să trosnim degetele pentru că ne amuză, pentru că ne dă o senzație de eliberare sau pur și simplu pentru că a devenit un tic. Dar iată care este explicația din spatele acestui gest.
Corpul uman este o veritabilă sursă de zgomote, iar momentele în care auzim cum trosnesc genunchii sau încheieturile — spre exemplu când ne dăm jos din pat dimineața — sunt extrem de comune. Fie că este vorba despre un gest intenționat, făcut din obișnuință sau pentru o senzație de eliberare, fie că este un fenomen spontan, aceste sunete trezesc adesea întrebări legate de sănătatea articulațiilor.
Unii dintre noi simțim nevoia să trosnim degetele, mai ales dacă ne dor sau sunt înțepenite. Tragem ușor de degete până când auzim pocnetul caracteristic, din articulație. Uneori, simțim o eliberare și este posibil ca presiunea sau durerea să dispară pe moment. Fenomen pare unul inofensiv, dar este esențial să înțelegem mecanismul din spatele și să știm când ar putea semnala o problemă medicală.
De ce trosnesc articulațiile de la degetele mâinilor
După decenii de dezbateri aprinse, știința pare să fi descifrat, în sfârșit, misterul degetelor care trosnesc. Datorită tehnologiei moderne, cercetătorii au reușit să privească direct în interiorul articulațiilor pentru a vedea ce se întâmplă în acea fracțiune de secundă în care auzim sunetul specific.
Iată o explicație detaliată și pe înțelesul tuturor a fenomenelor științifice care au loc în mâinile noastre:
Ce se află în interiorul unei articulații?
Pentru a înțelege zgomotul, trebuie mai întâi să știm cum funcționează „balamalele” corpului nostru. Între oasele degetelor există un spațiu umplut cu lichid sinovial. Aceasta este o substanță transparentă și extrem de alunecoasă, care are rolul unui lubrifiant (asemănător uleiului la motor), reducând frecarea și permițând oaselor să alunece ușor unul pe lângă celălalt.
Fenomenul de cavitație: De ce apare sunetul?
Atunci când tragi de deget sau îl îndoi brusc, distanța dintre oase se mărește rapid. Această mișcare creează o scădere bruscă a presiunii în interiorul capsulei articulare. În acel moment, are loc un proces fizic numit cavitație.
Iată pașii procesului, explicați simplu:
Tensionarea: Oasele se depărtează, iar presiunea scade brusc.
Formarea bulei: Din cauza presiunii scăzute, gazele dizolvate în lichidul sinovial (cum ar fi dioxidul de carbon) se adună rapid și formează o bulă de gaz pentru a umple spațiul nou creat.
Trosnitura: Studiile recente realizate cu ajutorul IRM (Imagistică prin Rezonanță Magnetică) au demonstrat că zgomotul apare exact în momentul formării acestei bule, nu atunci când ea se sparge (cum se credea în anii ’70). Totul se întâmplă extrem de repede, în mai puțin de 310 milisecunde.
Este periculos pentru sănătate?
Contrar miturilor care spun că acest obicei duce la artrită sau la tremuratul mâinilor, dovezile științifice actuale nu susțin aceste temeri.
Fără efecte negative: Până în prezent, nu există date care să demonstreze că trosnirea degetelor provoacă daune pe termen lung articulațiilor.
Un semn de sănătate? Cercetătorii merg chiar mai departe și sugerează că abilitatea unei articulații de a „trosni” ar putea fi, de fapt, un indicator al sănătății acesteia. O articulație care se poate tensiona suficient pentru a crea acea bulă de gaz este, de regulă, o articulație flexibilă și bine lubrifiată.
Cum ar putea ajuta studiile medicale pe viitor
Această descoperire nu este doar o curiozitate. Utilizarea IRM-ului pentru a observa articulațiile în timp real deschide noi porți în medicină. Pe viitor, medicii ar putea folosi aceste sunete și modul în care se formează bulele de gaz pentru a evalua mult mai precis starea pacienților care suferă de afecțiuni precum artrita, depistând problemele înainte ca acestea să devină dureroase.
Ce diferență este între pocnete, trosnituri și alte zgomote ale articulațiilor
Conform explicațiilor oferite de John-Paul Rue, medic ortoped și specialist în medicină sportivă la Centrul Medical Mercy din SUA, este important să facem distincția între articulațiile care trosnesc ori pocnesc și cele care produc un sunet de „scrâșnit”.
În ceea ce privește natura exactă a acestor zgomote, medicul subliniază incertitudinea științifică, dar și lipsa unor riscuri majore:
”Nu se stie foarte bine de ce trosnesc degetele,” a spus Rue pentru site-ul de sănătate Care2. “Una dintre teorii spune ca zgomotul este facut din cauza formarii unor bule de gaz, de dioxid de carbon sau de nitrogen, in golul incheieturii cand acestea sunt intinse sau fortate. O alta teorie spune ca aparitia brusca a unui gol, a unui spatiu, in articulatie, duce la aparitia acestui sunet. Indiferent de cauza, trosnirea incheieturilor, pocnirea acestora sau intinderea lor nu pare sa faca niciun rau incheieturilor si nici nu influenteaza in vreun fel indicatorii vreunei boli sau afectiuni.”
În ceea ce privește sunetele care seamănă cu mici scrâșnete sau scârțâituri, explicația este diferită. “Împreună, toate aceste cuvinte definesc ‘crepitația,’ care poate indica anumite modificări degenerative la nivelul articulațiilor, ca osteoartrita. În acest caz, pe măsură ce încheieturile se uzează, cartilagiul care de obicei este neted, se subțiază sau prezintă iregularități. Când suprafețele afectate se freacă sau glisează una peste cealalta, articulația face un zgomot specific din cauza suprafețelor aspre care se ating”, a explicat medicul ortoped.
Deși sunetele pe care le scot articulațiile noastre pot părea alarmante, în majoritatea cazurilor acestea fac parte din funcționarea normală a corpului. Totuși, este esențial să știm să diferențiem o simplă „pocnitură” inofensivă de un semnal de alarmă care necesită atenție medicală de specialitate.
Când este cazul să consulți un medic ortoped
Zgomotele făcute de trosnirea degetelor sau pârâitul încheieturilor, dacă nu sunt însoțite de durere, nu necesită niciun consult sau tratament special. În absența durerii, aceste manifestări sunt considerate variații fiziologice normale care nu indică vreo boală sau o degradare a articulațiilor.
Există însă situații specifice în care pocnitul articulațiilor nu mai trebuie ignorat. Este recomandat să programezi o vizită la medic dacă obseri următoarele simptome:
Durere sau inflamație: Dacă trosnitul sau pârâitul articulațiilor este însoțit de dureri acute sau de umflături vizibile în zona respectivă.
Blocaj articular: Dacă simțiți că încheietura nu mai revine la poziția sa normală și rămâne blocată într-o anumită postură după ce a scos un sunet.
Atunci când sunetele sunt dublate de durere sau de pierderea mobilității, ele pot înceta să mai fie simple fenomene fizice de cavitație. Aceste manifestări pot fi semnele timpurii ale unor afecțiuni mai grave, cum ar fi:
Artrita: O afecțiune care implică inflamația articulațiilor și uzura cartilajului.
Alte probleme structurale: Leziuni ale ligamentelor, meniscului sau alte forme de degenerare articulară care necesită diagnostic și tratament specific.
În concluzie, deși degetele care trosnesc nu reprezintă un motiv de îngrijorare în viața de zi cu zi, monitorizarea contextului în care apar aceste sunete este vitală pentru menținerea sănătății pe termen lung.
Alte ticuri comune pe care le au oamenii
Ticurile sunt mișcări sau sunete involuntare, repetitive, care pot apărea destul de frecvent la persoane sănătoase. De multe ori sunt accentuate de stres, oboseală sau emoții puternice.
Iată câteva dintre cele mai comune ticuri și ce înseamnă ele:
1. Clipitul excesivEste unul dintre cele mai frecvente ticuri motorii. Persoana clipește rapid și repetat, fără un motiv evident (cum ar fi lumina puternică sau uscăciunea ochilor). Apare adesea în perioade de stres sau concentrare intensă și poate trece de la sine.
2. Mișcări ale capului (dat din cap, smucituri)Aceste ticuri implică mișcări bruște ale capului, fie lateral, fie în sus și în jos. Pot deveni deranjante dacă sunt frecvente și pot duce la tensiune musculară în zona gâtului.
3. Ridicarea umerilorUn tic destul de comun, care constă în ridicarea repetitivă a unuia sau ambilor umeri. Este adesea asociat cu tensiune interioară și poate apărea inconștient, mai ales în situații stresante.
4. Grimase facialeAcestea includ strâmbatul nasului, încrețirea frunții sau mișcări ale gurii. Sunt ticuri motorii vizibile și pot varia ca intensitate, uneori fiind confundate cu reacții emoționale normale.
5. Dregerea vocii sau tusea repetitivăUn exemplu de tic vocal simplu. Persoana simte nevoia să își curețe gâtul frecvent, fără a avea o problemă medicală evidentă. Poate fi confundat cu o afecțiune respiratorie ușoară.
6. Repetarea unor cuvinte sau fraze (ecolalie)Mai rar întâlnit, dar caracteristic în unele cazuri, mai ales în forme mai complexe de ticuri. Persoana repetă cuvinte auzite recent sau chiar propriile cuvinte, fără a intenționa acest lucru.
9. Mișcări ale picioarelorInclude mișcări repetitive ale membrelor inferioare, cum ar fi bătutul din picior sau mici sărituri. Pot fi subtile, dar persistente.
10. Mușcatul buzelor sau rosul unghiilorAceste ticuri pot apărea fără ca persoana să își dea seama. Uneori pot provoca iritații sau disconfort.
În majoritatea cazurilor, ticurile nu sunt periculoase și pot dispărea în timp, mai ales la copii. Totuși, dacă sunt frecvente, intense sau afectează viața de zi cu zi, este recomandată evaluarea de către un specialist (neurolog sau psihiatru), pentru a exclude o afecțiune mai complexă și pentru a primi eventual tratament sau suport adecvat.
Foto: Shutterstock