Chefirul este campionul lactatelor fermentate, deosebit de sănătos și savuros. În multe diete și meniuri sănătoase, chefirul deține un loc de frunte și este considerat un aliment complex, care poate preveni apariția cancerului.
Chefirul sau kefirul este un lapte fermentat cu ajutorul unor granule complexe, care conțin drojdii și bacterii benefice. Spre deosebire de iaurt, care conține un număr redus de fermenți lactici, chefirul este mult mai bogat în acizi și bacterii benefice pentru organism. Un studiu din anul 2019, realizat în Marea Britanie, a descoperit în chefir nu mai puțin de 16 tipuri de bacterii bune, majoritatea din genul Lactobacilus și Lactococcus.
Cum se obține chefirul
Chefirul ca băutură este un lapte fermentat originar din Turcia, din Munții Caucaz. Ciobanii de aici adăugau tot felul de drojdii și fermenți obținuți din cheag în laptele de capră sau de oaie, care se ținea la fermentat în burdufuri făcute din stomacul animalelor. Burdufurile erau periodic scuturate, să se amestece bine drojdiile cu laptele și să favorizeze fermentația.
În zilele noastre, chefirul se obține din așa numite granule de chefir formate din drojdii, acizi, fermenți, bacterii și diverse enzime de natură organică, lipide și zaharuri. Aceste granule se formează singure, capătă o consistență gelatinoasă și arată ca niște flori albe de conopidă.
Ce gust are chefirul
La începutul secolului trecut, chefirul era fabricat doar în micile lăptării din Grecia, Turcia și alte câteva state meditareneene. Granulele de chefir se puneau în lapte, dar și în apă. Chefirul făcut cu apă se amesteca cu puțină zeamă de lămâie pentru a obține o băutură răcoritoare, hrănitoare și acrișoară, așa cum era pe vremuri la noi braga.
Chefirul făcut cu lapte se ține la fermentat peste noapte și se obține o băutură acrișoară, ușor acidulată și ușor amăruie deoarece conține și un procent foarte mic de alcool, în urma fermentării zaharurilor.
Chefirul își schimbă ușor gustul în funcție de perioada de fermentare. Chefirul care este lăsat mai mult timp la fermentat este mai acru, dar mai sănătos, mai bogat în acid folic și fermenți nutritivi benefici.
Valori nutriționale, vitamine și minerale
În general, chefirul este mai gras decât iaurtul, dar procentul de grăsime nu reprezintă o piedică pentru persoanele care vor să țină o dietă de slăbit cu lactate fermentate. Grăsimea din chefir este transformată de organism în energie și are o valoare mică în comparație cu cele 2000 de calorii de care un adult sănătos are nevoie zilnic.
Iată ce conține o porție de 100 g de chefir cu un procent de 3,3% grăsime
- Calorii: 60
- Proteine: 3,2 gr
- Grăsimi: 3,3 gr
- Fibre: 4,4 gr
- Sare: 0,1 gr
- Zaharuri: 4 gr
- Vitamina A: 20 unități
- Colină: 43 mg
- Folat: 8 unități
- Biotină: 3,50 unități
- Potasiu: 152 mg
- Calciu: 126 mg
- Magneziu: 15 mg
- Sodiu. 52 mg
- Fosfor: 95 mg
- Clor: 110 mg
Chefirul mai conține vitamina C, vitamina PP, toate vitaminele din grupul B, fier, iod, mangan și cupru, diverse bacterii și acizi benefici pentru sănătatea organismului.
Chefirul, cele mai mari beneficii pentru sănătate
Numele chefirului vine din limba turcă și înseamnă ”a te simți bine după ce ai mâncat”. Iar numele este sugestiv pentru starea de bine pe care ți-o oferă acest lapte fermentat după masă. În multe zone ale lumii, chefirul este consumat drept gustare între mese sau după o masă copioasă, deoarece ajută la digestie.
Un probiotic mai puternic decât iaurtul
Datorită culturilor lactice și bacteriilor bune pe care le conține, chefirul este considerat un aliment probiotic mult mai bun decât iaurtul. Boabele de kefir conțin până la 61 de tulpini de bacterii și drojdii, ceea ce le face o sursă de probiotice foarte bogată și diversă, deși diversitatea poate varia. Alte produse lactate fermentate sunt fabricate din mult mai puține tulpini și nu conțin drojdii.
Proprietăți antibacteriene
Numeroasele enzime și bacterii bune din chefir ajută organismul să lupte împotriva bacteriilor rele și împotriva substanțelor nocive pe care le ingerăm și care pot declanșa diverse inflamații în corp. datorită unui probiotic specific, Lactobacillus kefiri, chefirul poate inhiba creșterea diferitelor bacterii dăunătoare, inclusiv Salmonella, Helicobacter pylori și E. coli.
Îmbunătățește sănătatea oaselor și previne osteoporoza
Numeroase studii arată că femeile asimilează mult mai ușor calciul din laptele fermentat, decât din brânzeturile grase. De aceea, chefirul este recomandat mai ales după vârsta de 40 de ani pentru oase și pentru a încetini cât mai mult apariția osteoporozei.
Poate preveni apariția și dezvoltarea tumorilor
Probioticele din laptele și brânzeturile fermentate stimulează imunitatea organismului și îl ajută să răspundă mult mai prompt în cazul în care apar celule anormale și tumori în anumite țesuturi. Un studiu recent a arătat că extractul de chefir a redus numărul de celule canceroase la sân cu 56%, comparativ cu doar 14% pentru extractul de iaurt. Veștile sunt promițătoare, chiar dacă studiile se află la început. Cert este că și chefirul poate avea un rol benefic în protejarea organismului față de cancer.
Chefirul îmbunătățește digestia
Tot mai multe studii demonstrează că probioticele și alimentele probiotice pot atenua multe probleme digestive. Acestea includ sindromul intestinului iritabil (IBS), ulcerele cauzate de infecția cu H. pylori și multe altele. Din acest motiv, chefirul, care este un aliment probiotic complex, poate fi util dacă ai probleme cu digestia.
Mai ușor de tolerat
Spre deosebire de laptele dulce sau de iaurt, care au un conținut mare lactoză și sunt greu de tolerat de către persoanele care au intoleranță la această substanță, chefirul este mai ușor de tolerat. Acest lapte fermentat conține un procent scăzut de lactoză și conține enzime care ajută la descompunerea rapidă a lactozei, ceea ce îl face ușor de tolerat de către persoanele cu intoleranțe și alergii alimentare.