Ce să mănânci dacă ai gastrită – alimente permise

Distribuie articol

Durerile puternice de stomac trebuie investigate de urgență. Inflamarea mucoasei gastrice înseamnă adesea gastrită, o boală de care suferă cel puțin 8 din 1000 de persoane și care se poate complica, dacă nu este tratată la timp. Regimul alimentar este foarte important, de aceea trebuie să știi ce poți să mănânci dacă ai gastrită și de ce alimente să te ferești.

Cine a avut la un moment dat o criză de gastrită, știe cât este de dureroasă și câte simptome neplăcute are! Este una dintre cele mai răspândite afecțiuni ale vieții moderne, iar stresul și alimentația de tip fast food favorizează apariția crizelor de gastrită acută. Iată cum trebuie să te îngrijești și ce alimente poți să mănânci dacă ai gastrită.

Ce este și cum se manifestă gastrita

Durerile acute de stomac nu sunt întâmplătoare! Chiar dacă trec după câteva ceaiuri și calmante, ai nevoie de o investigație de specialitate. Dacă suferi de gastrită, este important să faci un tratament eficient și să adopți un regim alimentar adecvat.

Gastrita reprezintă o inflamație, o iritație sau o eroziune a mucoasei gastrice, care poate fi cauzată de o serie de factori, între care alimentația nesănătoasă, alcoolul și tutunul joacă un rol important.  

Durerile determinate de gastrită pot fi recunoscute după natura lor bruscă, acută, aproape usturătoare, iar locul în care sunt resimțite este partea superioară a abdomenului.

În ceea ce privește agenții patogeni care pot cauza inflamația dureroasă a mucoasei gastrice, cel mai răspândit este bacteria Helicobacter pylori. Aproximativ 50% din populația globală este infectată cu această bacterie, însă la majoritatea oamenilor nu are efecte nocive.

În unele cazuri, Helicobacter pylori afectează mucoasa stomacului, cauzând astfel gastrita și unele tipuri de ulcere (gastric, duodenal), mai ales dacă infecția cu această bacterie este favorizată de o alimentație foarte grasă și sărată, de băuturi alcoolice tari și de un stil de viață haotic.  

În timp, gastrita netratată poate crește riscul de cancer de stomac. De aceea, testul care determină infecția cu Helicobacter pylori este frecvent solicitat de medicul specialist pentru diagnosticarea gastritei.

Factori care favorizează gastrita

Infecția cu Helicobacter este responsabilă de apariția gastritei în cele mai multe dintre cazuri. Dar această bacterie devine periculoasă, când întâlnește un teren propice, când există și alți factori nocivi pentru digestie și stomac:

O dietă nesănătoasă, bazată pe carne grasă, alimente iuți și sărate; alimente de tip fastfood, alimente ultraprocesate;
Consumul frecvent de alcool și mai ales de băuturi tari sau băuturi contrafăcute: consumul excesiv de alcool determină stomacul să producă mai mult acid, ceea ce la rândul său duce la inflamația mucoasei gastrice și la simptome specifice gastritei.
Consumul frecvent de băuturi dulci și acidulate care sporesc și ele aciditatea din stomac;
Fumatul care s-a dovedit în numeroase studii clinice că irită grav mucoasa stomacului și favorizează apariția multor afecțiuni gastrice, inclusiv a cancerului de stomac;
Vârsta înaintată: mucoasa stomacului se subțiază în mod natural odată cu înaintarea în vârstă.
Vărsăturile frecvente cauzate de alte afecțiuni gastrice sau neurologice: acestea determină producerea excesivă de acid gastric, reflux biliar și alte probleme gastrointestinale; 
Refluxul biliar: gastrita poate provoca reflux și arsuri la stomac, dar poate fi totodată și cauzată de refluxul biliar. Bila reprezintă un fluid digestiv produs de ficat, care ajunge din tractul biliar în stomac. Astfel, bila poate influența funcționarea normală a stomacului, cauzând iritații și inflamații, dacă este excretată în exces;
Diabetul: complicațiile gastrointestinale sunt frecvente la persoanele care suferă de diabet. Hiperglicemia (nivelul ridicat al zaharurilor în sânge) poate duce la simptome de gastrită din cauza unui exces de cetone în organism.
Condiții imune și alergii: gastrita eozinofilă este o formă de gastrită cauzată de o reacție alergică. Momentan nu a fost determinată cauza exactă a acestei reacții alergice. Infecțiile virale și fungice pot duce la gastrită în cazul persoanelor cu un sistem imunitar slăbit.
Stresul intens, stările de angoasă și de nervozitate persisten: stresul este adesea asociat cu probleme digestive și gastrointestinale, precum greață, vărsături, indigestie, arsuri gastrice sau reflux gastroesofagian. În acest caz, gastrita se dezvoltă din cauza unei acumulări excesive a acidului gastric;
Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): utilizarea frecventă a unor medicamente antiinflamatoare ce pot fi achiziționate fără prescripție medicală crește riscul de apariție a gastritei.

Cum este diagnosticată boala

În cazul în care toate simptomele indică apariția unei gastrite, medicul va recomanda deopotrivă teste de sânge pentru bacteria Helicobacter, dar și o endoscopie.

Analizele de sânge pot depista infecția cu Helicobacter pylori, dar o endoscopie este obligatorie pentru a confirma diagnosticul de gastrită și pentru a determina o biopsie. Așa cum subliniam mai sus, în unele cazuri există riscul de apariție a cancerului de stomac, iar o biopsie poate determina cu acuratețe dacă este vorba de o boală mult mai gravă decât gastrita.

Endoscopia este o procedură medicală care utilizează un instrument numit endoscop pentru a examina interiorul unui organ sau a unei cavități din organism. Un endoscop este un tub flexibil lung, dotat la un capăt cu o cameră video și o sursă de lumină. Prin transmiterea imaginilor video pe un ecran, în timp real, medicul poate vizualiza direct structura internă a zonei examinate.

Alimentația greșită dacă ai gastrită

Durerile usturătoare și balonarea persistentă sunt greu de suportat. Dacă ai gastrită, trebuie să fii foarte atentă ce mănânci și să ții cont de faptul că multe alimente grele accentuează durerile, iar cele mai rele dintre ele pot provoca inclusiv sângerări pe mucoasa gastrică.

Dacă ai gastrită, trebuie să eviți în primul rând alimentele greu de digerat, cu multă carne de vită, carne de porc și chiar de pasăre. Evită carnea prăjită sau pregătită la grătar, carnea foarte grasă și presărată cu sare și condimente iuți. În cel mai bun caz, poți consuma piept de pui fiert sau carne slabă de pește, fără sare, doar cu o cantitate mică de ierburi aromate.

În caz de gastrită trebuie să eviți:

Orice aliment care este prăjit, prea sărat și condimentat;
Pâinea albă și produsele de patiserie sau prăjiturile, deoarece conțin grăsimi grele și greu de digerat;
Fructele care balonează și care favorizează secreția în exces a sucului gastric precum citricele sau pepenii rosii;
Legumele care te balonează precum varza, fasolea, mazărea, uneori roșiile sau vinetele;
Brânzeturile grase, telemea, cașcaval;
Maioneza;
Ciupercile;
Cafeaua și ceaiul verde;
Orezul alb care te poate constipa;
Guma de mestecat, deoarece aceasta produce aerofagie și stimulează reflexele digestive, agravând durerile specifice gastritei;
Băuturile prea dulci, băuturile acidulate și alcoolul;
Mierea, în caz că simți că îți provoacă arsuri consumul de miere, este bine să o eviți până când te vei simți mai bine și pericolul bolii a trecut.

Alimente permise dacă suferi de gastrită

Regimul alimentar strict este salvator în caz de gastrită. Pe lângă tratamentul pe care îl primești de la medic și pe lângă infuziile sau leacurile naturiste pe care le poți urma, dacă ai gastrită, alimentația corectă este esențială pentru o vindecare completă. Fără să respecți regimul alimentar, fără să renunți la alimentele care atacă mucoasa gastrică, nu te vei vindeca doar cu pastile și ceaiuri. Așadar, consultă mai jos lista cu alimente permise în caz de gastrită și încearcă să îți pregătești acasă diverse rețete sănătoase, simple și ușor de digerat până când este înlăturat orice risc de boală.

Un sfat foarte important este acela de a consuma mai mult preparate făcute în casă:

Fierte
Gătite la aburi
Gătite la cuptor.

Cele trei modalități de a prepara mâncarea sunt cele mai sănătoase pentru persoanele care suferă de gastrită și alte tulburări de digestie.

Respectă orarul de masă:

Încearcă să pregătești trei mese pe zi cu alimente preparate în casă;
Respectă cât de cât orele de masă și evită să mănânci seara târziu;
Pregătește câte două gustări simple între mese cu alimente care ajută digestia.

Ce mănânci dacă ai gastrită:

Micul dejun: iaurturi semigresate, chefir, sana, ouă fierte, pâine integrală sau pâine Graham, brânză degresată, afine, cireșe, miere (dacă este tolerată), fulgi de ovăz, morcovi.
Masa principală a zilei: supe din carne de pui, supe de legume, supe cremă din cartofi și morcovi, legume cu aciditate redusă, carne slabă de pui sau pește gătită la cuptor sau la aburi; paste cu brânză degresată, orez brun cu legume la aburi; varză murată
Băuturi permise: suc de mere, limonade cu lămâie și miere, ceaiuri din ghimbir și alte plante benefice pentru stomac;
Fructe și legume bogate în flavonoide care au efect antiinflamator: afine, căpșune, mere, cireșe, banane, pepene galben, caise, piersici, ananas, smochine, curmale dovleac, zucchini;
Legume cu aciditate slabă: cartofi albi, morcovi, conopidă, varză gătită la cuptor;
Tofu sau brânză dulce, degresată și nesărată;
Fulgi de ovăz sau semințe de quinoa;
Cereale germinate precum germenii de grâu sau de ovăz
Pastele integrale servite cu brânză degresată sau cu legume gătite simplu la cuptor;
Măsline, avocado, ulei de măsline;
Carne de pește slabă precum crap dulce, știucă, păstrăv; dacă durerile gastrice se ameliorează se pot consuma și pești cu o carne mai grasă precum somonul și tonul.

foto: Shutterstock