Dr. Denisa Zaharia, despre schimbările de care are nevoie stomatologia din România: „Încă ne lovim de problema cariilor dentare la copii”

Distribuie articol

Admisă prima pe listă la Facultatea de Stomatologie și absolventă a examenului de rezidențiat cu nota 10, dr. Denisa Zaharia și-a dorit de mic copil să ajungă medic și a ales stomatologia, cu specializarea în ortodonție, din dorința de a contribui permanent la sănătatea și la încrederea în sine a pacienților din România.

Dr. Denisa Zaharia, despre schimbările de care are nevoie stomatologia din România: „Încă ne lovim de problema cariilor dentare la copii”

Căsătorită și mama a doi copii, dr. Denisa Zaharia este pasionată de filme, cărți, sporturi de iarnă, de drumețiile cu bicicleta pe timp de vară, de scubadiving, de călătoriile cu prietenii și familia.

Care au fost cele mai importante modificări pe care le-a adus pandemia în medicina stomatologică?

Cred că această perioadă pandemică, neobișnuită, a implicat o schimbare de comportament, de atitudine, de priorități pentru fiecare dintre noi. Oamenii au devenit mult mai conștienți de importanța sănătății în general, iar sănătatea dentară nu a făcut excepție. Am observat că pacienții își doresc să își rezolve problemele stomatologice pe care le au, sunt motivați să înceapă tratamente complexe pe care până acum le amânau.

Poate din lipsa timpului, poate din faptul că, până acum, altele erau puse înaintea sănătății, poate din cauza programului care nu le permitea intervale în care să facă lucruri pentru ei sau poate din lipsă de informare, oamenii amânau procedurile stomatologice, evaluarea și igienizarea profesională dentară, tratamentele afecțiunilor în stadii incipiente sau chiar începerea unor proceduri de implant sau de ortodonție.

În ultimul an, însă, am sesizat o creștere a interesului oamenilor pentru sănătatea dentară și pentru confortul și liniștea de a ști că pui toate lucrurile importante în ordine. Este incredibil cum o situație de criză, cu tente dramatice, are propriile raze de bine.  

Care dintre serviciile stomatologice au luat cea mai mare amploare în pandemie? Ați sesizat vreun trend stomatologic, poate datorat purtării măștii de protecție?

Observăm un trend în care pacienții sunt mult mai informați, pot spune că societatea a devenit mai educată și interesată de soluții de tratament eficiente, chiar dacă de durată. Cererile sunt variate: de la intervenții chirurgicale de inserare implanturi, tratamentul leziunilor carioase simple sau complicate, lucrări protetice, fațete dentare și albire și, deși purtăm masca în această perioadă, a crescut cererea pentru aparate ortodontice.

Sau poate chiar purtarea măștii este un argument pentru începerea tratamentului cu aparat dentar. Dacă adolescenții aleg aparate dentare la modă, cu elemente colorate, adulții sunt interesați de variante cât mai eficiente, dar în același timp estetice și confortabile. Din ce în ce mai mulți tineri și adulți pun accent pe estetică, estetica dentară având un rol important în fizionomia generală facială.

Școala și munca de acasă au schimbat dinamica programului oamenilor și i-au făcut să acorde o atenție mai mare sănătății și, în special, problemelor dentare de prevenție sau tratament îndelungat. Care sunt modificările în procentajul demografic al accesării serviciilor stomatologice pe fiecare divizie?

80-90% din populație prezintă diverse anomalii dentare, dar, din fericire, ele pot fi tratate la orice vârstă, iar oamenii au aflat asta și acționează. Pacienții au depășit reticența de a începe un tratament ortodontic datorită evoluției aparatelor dentare, dar și a conștientizării nevoii medicale și estetice care, odată rezolvate, le poate schimba în bine viața. În această perioadă am remarcat o creștere importantă în accesarea serviciilor stomatologice de către copii și adulți tineri, cei mai mulți pacienți aparțin intervalului de vârstă 12/15-50 ani.

Ați sesizat efecte ale fenomenului Zoom Boom și în România, în domeniul dumneavoastră de activitate? Oamenii care, lucrând de acasă, își privesc chipul în timpul întâlnirilor pe Zoom și sunt mai conștienți de problemele de estetică dentară pe care le au, v-au calcat pragul cabinetului dentar?

Datorită acestor interacțiuni sociale mutate în online, oamenii au devenit mult mai conștienți de propria apariție atunci când se văd ore întregi pe zoom, atunci când vorbesc, ei sunt într-o postură în care nu s-au mai regăsit până acum, aceea de a se privi când zâmbesc, când prezintă. Ei devin mai conștienți de asimetrii, de trăsături ale parților moi, de aspectul dinților și al zâmbetului.

Ca urmare, ni se adresează invocând dorința de a-și îmbunătăți aspectul zâmbetului afectat de ușoare dizarmonii, care, până acum, erau trecute cu vederea sau chiar deloc observate, dar care capătă o intensitate mult mai mare în percepția pacientului. Dar ei vin motivați și pozitivi, doresc să rezolve aceste lucruri și sunt receptivi la faptul că beneficiul final nu este doar estetic. Odată cu vizita în cabinetul stomatologic datorită fenomenului Zoom Boom, pacienții aleg să rezolve și restul problemelor dentare pe care mulți dintre ei le-au neglijat.

Tratamentele ortodontice au luat amploare în ultima perioadă atât în rândul copiilor și adolescenților, cât și în rândul adulților activi profesional. Ce aparate aleg românii în pandemie? Care sunt variantele pe care le au la dispoziție și cu ce eficiență acționează ele?

Noile tehnologii de construcție și funcționare a aparatelor dentare aduc variante de tratamente ortodontice personalizate și adaptate nevoilor oricărui pacient, indiferent de vârsta și profesia pe care o are. Un aparat dentar nu mai este asociat cu durere sau cu sârmele inestetice, ele pot fi, în funcție de preferințe, la fel de eficiente, chiar dacă sunt invizibile, discrete sau colorate.

Dacă cei mici și adolescenții aleg aparate dentare cu elemente cât mai colorate sau chiar cu accesorii, adulții aleg variante de aparate proiectate computerizat, cu tehnica precisă „invizibile”, cu poziționare în spatele dinților sau gutiere transparente detașabile și foarte confortabile, cu rezultate predictibile. Aceste tipuri de aparate nu le dau peste cap viața de zi cu zi, ei pot mânca și se pot igieniza cu ușurință, iar impactul social pe care îl resimt este unul blând, aproape insesizabil.

Ce anume vă place cel mai mult la meseria dumneavoastră și care sunt datele pe care trebuie să le aibă un tânăr pentru a se gândi să acceseze domeniul stomatologiei din România la un nivel profesionist? Poate aveți și niște sfaturi pentru tinerii care ar vrea să devină medici stomatolog.  

Cele mai mari satisfacții mi le aduce faptul că fac oamenii fericiți prin meseria mea, că reușesc, prin tratamentele ortodontice aplicate, să-i ajut să-și recapete încrederea în forțele proprii și în zâmbetul lor. Cred că o calitate esențială pentru profesia de medic este aceea că trebuie să empatizeze cu pacientul, să fie aproape de el și de nevoile lui, să trateze fiecare pacient așa cum și-ar dori să fie tratat, astfel că succesul acestei meserii ar trebui să se măsoare în pacienți mulțumiți, în servicii medicale făcute cu simț de răspundere și cu respect pentru profesia de medic.

Care sunt lucrurile care considerați că ar trebui să se schimbe în stomatologia din România pentru ca ea să arate și să trateze pacienții precum în țările-reper ale acestui domeniu?  

Din cauza lipsei unor programe naționale de promovare a prevenției și a însușirii unor obiceiuri sănătoase de igienă orală, încă ne lovim de problema cariilor dentare la copii, frecvența acestora fiind mult crescută. Copilăria și adolescența reprezintă anii de formare a comportamentelor, iar majoritatea afecțiunilor orale, odată apărute, sunt ireversibile și durează întreaga viață, având impact asupra calității vieții și a stării generale de sănătate.

Deși prezentarea la medic în faze incipiente poate avea o soluționare mai simplă și mai puțin costisitoare, peste jumătate dintre pacienți vin la medic într-o fază în care se intervine multidisciplinar din cauza complicațiilor apărute. Ca urmare, cred că foarte important e să punem accent pe educație și prevenție în rândul copiilor și adolescenților.

Foto: PR