Cancerul la sân a fost și rămâne în continuare cea mai frecventă formă de cancer la femeie. Din păcate, nu cunoaștem exact cauza bolii și nici nu putem preveni apariția sa. În schimb, putem diagnostica precoce această afecțiune, situație în care obiectivul este vindecarea.
Având în vedere frecvența bolii și impactul major pe care îl are asupra populației feminine, este necesară o strategie bine pusă la punct care să implice atât pacientele, cât și sistemul medical.
Dezideratul principal în cazul cancerului la sân este să depistăm boala în stadii incipiente, curabile, dacă se poate înaintea apariției oricărui simptom; în acest sens, pentru a putea atinge obiectivul propus, unul dintre elementele centrale de strategie este să asigurăm o foarte bună INFORMARE în rândul pacientelor, în legătură cu toate aspectele și implicațiile acestei afecțiuni, explică dr. Cristian Jumuga, medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Royal Hospital și cu supraspecializare în chirurgie oncologică genito-mamară. Astfel, este esențial să apelăm la toate mijloacele de comunicare, astfel încât toate femeile să aibă acces la informații medicale pertinente, corecte, pe înțeles; numai în acest fel ne putem asigura că pacientele vor înțelege importanța prezentării periodice la medic, respectiv vor participa activ la programele de depistare precoce a bolii.
Principalele categorii de informații care trebuie oferite pacientelor se referă la factorii de risc pentru cancer la sân, la principalele semne ale bolii, precum și la modalitățile prin care boala poate fi depistată precoce.
Factorii de risc pentru cancer la sân
Cei mai importanți factori de risc sunt reprezentați de:
- vârstă – cu cât o pacientă înaintează în vârstă, cu atât are un risc mai mare de a dezvolta cancer la sân
- predispoziția genetică – prezența anumitor mutații genetice – cele mai cunoscute BRCA1/BRCA2 – se asociază cu un risc foarte mare pentru cancer de sân sau ovarian, istoricul personal de cancer la sân – dacă o pacientă a fost diagnosticată cu cancer la sân, are un risc crescut de a dezvolta un nou cancer mamar fără legătură cu prima tumoră, radioterapia – toracică în antecedente
- Sunt și alți factori de risc pentru cancerul la sân: istoricul familial de cancer la sân – cu cât există în familie mai multe rude cu cancer la sân, în special rude de gradul I, cu atât crește și riscul de apariție a bolii; unii factori reproductivi sunt importanți – debutul precoce al menstruațiilor, menopauza instalată tardiv, sarcina după vârsta de 30 ani
- administrarea de hormoni – în special terapia hormonală de substituție în menopauză poate să crească riscul de apariție a cancerului la sân
- nu în ultimul rând stilul de viață este foarte important – astfel pacientele active, care fac sport, cu dietă sănătoasă, care își mențin o greutate în limite normale, care evită consumul de alcool, au risc mai scăzut de a dezvolta cancer la sân.
De ce este importantă cunoașterea factorilor de risc? Pe de o parte, pentru că unii pot fi influențați și astfel pacientele pot să contribuie activ la reducerea riscului de apariție a bolii. Pe de altă parte, în cazul pacientelor cu risc crescut, se poate impune un plan de monitorizare mai intensiv.
Care sunt principalele semne clinice
Cunoașterea modului în care boala se manifestă clinic este foarte importantă, pentru că poate alerta pacienta să se prezinte cât mai urgent la medic.
„Din start trebuie să menționez faptul că în stadiul de debut, cancerul la sân este asimptomatic, adică nu determină niciun fel de modificări pe care să le poată sesiza pacientele. Dacă este posibil, noi medicii, ne dorim să depistăm boala în acest stadiu evolutiv„, spune dr. Cristian Jumuga, medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Royal Hospital.
Atunci când cancerul la sân devine manifest clinic, de departe cea mai frecventă modificare este reprezentată de apariția unui nodul la nivelul unuia dintre sâni; astfel pacienta sesizează apariția unui nodul dur, de regulă nedureros, care persistă în timp și care are tendința să crească în dimensiuni. Desigur depistarea prin autopalpare a unui nodul nu înseamnă automat cancer la sân, dar ar putea fi și cancer; de aceea, este bine ca pacienta să se prezinte cât mai urgent la medic.
Alte modificări pe care le pot depista pacientele se referă la:
- retracția pielii – această modificare poate fi permanentă sau provocată de anumite mișcări
- retracția mamelonului – apariția unei retracții fixe, unilaterale, trebuie totdeauna să alarmeze pacienta
- modificări de formă sau dimensiuni ale sânului, modificări ale tegumentului de tip “coajă de portocală” sau înroșirea sânului
- scurgerile mamelonare, în special sanghinolente
- modificări ale mamelonului sau areolei de tip eczemă sau eroziune – uneori poate fi semn al unei forme particulare de cancer la sân – boala Paget
- mai rar pacientele pot sesiza apariția unui nodul la subraț – este vorba despre o adenopatie axilară (adică un ganglion limfatic afectat de boală)
Screening – depistarea precoce a cancerului la sân înaintea apariției semnelor de boală
„Am enumerat anterior o serie de manifestări clinice pe care pacientele le pot depista deseori întâmplător; trebuie să menționez din start faptul că de multe ori când aceste semne clinice sunt prezente, boala nu mai este chiar la debut, uneori fiind chiar într-un stadiu evolutiv avansat, când și posibilitățile terapeutice sunt mai limitate, iar prognosticul cazului este nefavorabil„, continuă specialistul în chirurgie oncologică genito-mamară.
De aceea, ne dorim să depistăm boala în faza inițială când cancerul la sân este complet asimptomatic; astfel, deși boala este prezentă la nivelul sânului, încă nu determină modificări evidente care să alarmeze pacienta. Diagnosticul este posibil în această fază inițială, dacă pacientele participă activ la programele de screening.
Practic screeningul presupune ca toate femeile asimptomatice (aparent sănătoase) dintr-o anumită categorie de vârstă să participe periodic la evaluări medicale; mamografia este metoda imagistică standard de depistare precoce a cancerului la sân, completată de ecografie în funcție de caz.
La nivel mondial, nu există un model standard, unic, cu privire la vârsta de debut și la intervalul de screening; de asemenea nu există în toate statele programe naționale de screening pentru cancer la sân.
În Europa de Vest există țări cu programe naționale de screening pentru cancerul la sân, bine structurate; spre exemplu: în Danemarca sau în Germania se realizează screening mamografic pentru cancer la sân la grupa de vârstă 50-70 ani, la interval de 2 ani, în Anglia la grupa de vârstă 51-71 ani, la un interval de 3 ani, iar în Franța la grupa de vârstă 50-74 ani, la 2 ani.
În România, deocamdată, nu există un program național de screening pentru cancerul mamar; astfel doar un număr restrâns dintre femei fac controale periodice ale sânilor, ceea ce explică de ce multe dintre cazurile de cancer la sân în România sunt depistate în stadii avansate.
Un alt aspect important de menționat se referă la faptul că multe dintre cazurile de cancer la sân (aproape un sfert) apar la femei cu vârstă mai mică de 50 ani (uneori la femei foarte tinere), adică la paciente care uzual nu sunt incluse în programele naționale de screening nici în țările dezvoltate.
De aceea, există multe femei și în aceste țări care nu se limitează doar la programul de screening, ci optează activ pentru evaluări senologice periodice suplimentare și înaintea vârstei de 50 ani.
Concluzii
Cunoașterea factorilor de risc pentru boala, autoexaminarea periodică a sânilor, cunoașterea principalelor semne clinice cu care se manifestă cancerul la sân, prezentarea periodică la medic pentru evaluare de rutină (clinica/mamografică/ecografică), respectiv prezentarea de urgență dacă apar semne de alarmă, sunt elemente esențiale în lupta cu cancerul mamar.
Depistarea precoce a cancerului la sân este în prezent obiectivul medical major care permite aplicarea unor tratamente cât mai blânde, mai estetice, mai eficiente și, foarte important, permite vindecarea pacientei.